Iarta-ma mama…
“Mama, mi s-a intamplat o nenorocire, mai naste-ma o data!” (Marin Sorescu)
Iarta-ma mama, ca vin acasa ca baiatul si injur si tip, si te las sa cureti cartofi si sa faci mancare, iar eu pun muzica si joc “hora de mana” singura in casa. Iarta-ma mama ca ma trimiti la cumparaturi si ma gasesti afara la bambilici cu copii mai mici decat mine. Iarta-ma mama ca inca imi mai rup pantalonii pe tobogan si ca nu ma pot lasa de fumat. Iarta-ma mama ca nu stiu sa vorbesc si sa ascult, eu doar tip si fug. Iarta-ma mama, ca nu te ajut decat atunci cand “arde” si ca pierd noptile cu oameni de care ai fugit tu, iarta-ma mama ca nu accept sa fiu bine crescuta cu oameni prost crescuti, iarta-ma mama, ca ma spart geamuri, am furat prastii si m-am batut cu baietii. Iarta-ma mama, ca nu port fuste, nu merg frumos si ca mananc si “in lume” cartofii si puiul cu mana. Iarta-ma mama ca nu ma dau jos de pe bicicleta cand tu ma chemi sa aspir, ca nu tin de bani si ca ma imprietenesc cu oricine. Iarta-ma mama, cand fac de doua ori aceeasi greseala si cearta-ma daca nu gresesc, ca inseamna ca nu am invatat nimic daca nu am gresit. Iarta-ma mama ca te mint mereu ca tura viitoare stau numai cu tine acasa si ca pierd noptile prin locuri rau famate. Iarta-ma mama, ca te-am facut “copil” atunci cand plangeai de bucurie ca m-am angajat in domeniu, iarta-ma mama ca nu stiu sa ma bucur ca tine de fiecare text/poezie pe care le scriu si ca ma bucur de drumetii infinite si doruri incomensurabile. Si iarta-ma mama ca am invatat tarziu, ca de cele mai multe ori e mai bine sa iti saruti copiii in somn, asa cum te rog sa ma ierti ca te tin treaza pana dimineata pana ma auzi venind acasa, mai iarta-ma si ca ma prefac ca nu vad ca te prefaci ca dormi. Iarta mama baiatul din mine si lasa-l sa isi faca damblaua, asa cum iarta toate iubirile mele fugare care se pare ca fug mai incet ca mine:P. Iarta-ma mama cand ma cert cu frate-miu si ne dam dracu cu mamele noastre cu tot, mai iarta-ma si ca am spart glastra ta preferata si ca te-am mintit ca o sa am grija de caine atunci cand te-am rugat sa ni-l iei. Si stii mami, rochia aia ta a roz de satin pe care ti-a facut-o mamaie la majorat? Iarta-ma, dar am incercat sa o “reinventez”. Si apropo de incercari, sa stii mama ca papusa ta de portelan chiar am incercat sa o lipesc dar nu am reusit sa mai gasesc un ciob:(. Si pe covor, tot eu am rasturnat sticla de oja…Si geamul de la bucatarie tot eu l-am manjit. Si sa stii ca si cerceii tai aia cu fluturi tot eu i-am pierdut!
Nu e usor sa fii mama, si stii ca blestemul de mama se prinde? Asa ca m-am gandit ca eu nu tre sa fac copii, ca poate se prinde blestemul tau si fac o fata ca mine. Decat sa ma fac mama cand o sa fiu mare, mai bine raman eu copilul tau al narod, baiatul tau al plimbaret si fata ta a zabauca! Si mami, sa stii ca nu am uitat ca vrei alt balansoar!:P
June 19th, 2008 at 3:42 pm
Am si eu destule motive pentru care sa ii cer iertare mamei. Si mi se pare curajos ca chiar ai facut-o. Desi si mama imi mai citeste blogu, doar ca se preface ca nu a facut-o si ma mai intreaba din cand in cand ce ma apasa, din senin. Au mamele rolul lor, asa cum il avem si noi pe al nostru. Si cum ne cerem iertare dupa ce am comis-o, in loc sa ne gandim inainte, pentru ca asa suntem noi. Dar ele stiu ca gandim. Si poate d-asta o sa trebuiasca sa facem si noi copii, cu riscul de a ne trezi ca cauzim aceleasi povesti pe care le facem noi. Circle of life.
Si ca tot veni vorba de mame, nu ma oftic ca imi faci morala